Sunt doar o buruiana cu miros de trandafir;
Otrava dulce s-a scurs, din inima , in sange;
Mii de liane incarligate , nu pot sa mai respir...
Trandafirul , cu lacrimi de vin rosu plange.
Gandul necurat dispare in ecoul surd.
In jurul meu se inalta un zid pervers;
Ma tot inalt , cobor - in zborul meu absurd,
Si tot nu trec de zidul ce ma desparte de univers.
Simt in suflet dor.Dor de pacat si vina.
Dor de puritate , rugaciune si iertare;
Simt dor de soare si de lumina...
E intuneric.Duc dorul de culoare.
Te imbratisez , sirena dulce a iubirii,
Sirena ce-ti canti destinul prin adancuri;
Vocea ta a ajuns dincolo de taramul nemarginirii;
Te imbratisez sirena , te port cu mine-n ganduri.
Iar tu , corp omenesc , cu sufletul prea bun;
Nu te apropia , caci am prin vene o otrava...
Cum namolul nu merita florile picate-n drum
Nici eu nu-ti merit inima firava...
Eu sunt o buruiana , tu trandafir cu spini.
Spinii mi-au scos otrava din sufletul inlantuit.
Noi ne-am contopit si ne-am pierdut printre lumini...
Eu buruiana cu suflet bun , tu trandafir nepretuit.
No comments:
Post a Comment